Una din tarele advertising-ului a fost mereu pitch-ul cu “jdemii” de agentii, acele licitatii la care clientul cheama 8, 9, 10 furnizori, pentru ca in final sa-l aleaga pe cel mai bun. Si de aici porneste o alta discutie, cea despre “cel mai bun”, dar raman acum doar la subiectul pitch.
Dar ce spuneti de ideea unui pitch deschis, anuntat printr-un press release? Se intampla in US, unde brandul de apa minerala premium Voss a trimis un comunicat in care invita la pitch agentii mici si mijlocii din New York. (via)
In multe cazuri, agentiile cu ceva recunoastere si experienta nu se alatura grupului chemat la licitatie. La noi, pentru a mai reduce din intalnirile cu agentii aduse la gramada, UAPR a lansat un ghid de organizare a pitch-urilor.
Cum vi se pare ideea celor de la Voss. Credeti ca au gresit mergand pe aceasta abordare sau poate este asta o cale de a descoperi noi talente din “jdemiile” de propuneri pe care le vor primi?
Nu cred ca au gresit, ci chiar din contra. Mi se pare o idee foarte buna si da sanse si agentiilor mai mici care trebuie sa se remarce intr-un fel. Totul ar fi mult mai transparent in felul asta :).
eu cred ca e o tampenie contraproductiva (si scriu asta de pe pozitia unei agentii mici).
cred ca o abordare de genul asta, deschisa, functioneaza atunci cand ai un brief concret, executional – cum au facut cei de la Cohn cu apa lui Valvis sau cum face Matasel acum cu canul Grolsh.
Insa alegerea unei agentii e o ecuatie mai complexa care nu se rezolva cu un brief pe net. Trebuie sa vezi work anterior al agentiei, sa incerci sa iei feedback de la clientii existenti (poate sunt niste super creativi dar sunt varza la deadline-uri), sa intelegi cum functioneaza agentia (adica daca se duc 4 dintre ei la pranz la masa cu masina si fac accident mai ai agentie?).
Adica tu ai da un buget de, sa zicem, 1 mil $ pe mana unor baieti care ti se par isteti la 2-3 intalniri??
Salut,
Nu cred ca abordarea Voss este singulara, macar pentru ca nimic nu este nou sub soare, or mai fi exemple. Mai degraba as urmari procesul, sa vedem pina in final, pe etape: cate agentii s-au inscris, cat a durat selectia, cum a fost organizata procedura, etc. Daca pornim doar de la principiul pe care l-ai enuntat, in fapt Voss creaza o piata a ofertelor, stimuleaza competitia acerb. Mai este vorba si de miza. Ce anume se liciteaza, ce valoare, ce tip de serviciu ? De regula pitch-urile sunt de tipul lista scurta/shortlist, daca ne gandim la modelul de selectie pentru achizitii publice. Este un pitch pe baza de pre-selectie. Licitatia deschisa impune costuri imense de administrare potentialului contractor. Asta ca sa inchid gandurile mele. De ce am spus la un moment, sa urmarim procesul si astfel sa nu ne pripim cu concluziile ? Eu cred ca intentia colaterala a fost crearea de reputatie si buzz. Adica publicul sa exclame: “Uauu, competitie, onestitate, dechidere, democratie in piata, ce brand, ce valori, ce gust are produsul lor ?”. QED. PR.
Este doar o alta forma de crowdsourcing. Agentii mici si mijlocii, este doar o mutare de PR faptul ca pot merge pe ideea amintita de Nona: dam sansa celor mici. Nu cred in asta ci doar intr-o politica de reducere a costurilor la care se adauga o colectare masiva de idei si concepte pentru eventuale viitoare proiecte.
Cum spune si Tiberiu, se cauta BUZZ, ca in rest, faptul ca in afara companiile mari apeleaza deseori la agentii mici sau chiar freelancers in unele cazuri nu mai e de mult o noutate, deci nu mai e de asemenea nici o politica de tipul “uite ce marinimosi suntem noi”.
Eu sunt de acord cu toti cei 4 antevorbitori!
Sunt de acord cu Nona ca din cand in cand trebuie date si sanse altor agentii decat celor cu retea in spate sau castigatoare prin diverse festivaluri.
Cred ca Ionut ca nu as da un buget / cont mare intr-un astfel de pitch.
Ca de obicei, Tiberiu vine cu un comentariu down to earth si cred ca el ca buzz-ul a fost una din tintele comunicatului.
Si de cand am invatat de crowdsourcing, am devenit fanul acestei idei atunci cand face sens, Alex.