De ce a iesit acum ANAF cu acest ghid?

In cadrul programului de digitalizare, se pare ca ANAF doreste o explicare a legislatiei pe cat posibil, pe intelesul tuturor. Incercati sa cititi Codul Fiscal, va veti pierde in primele 2 paragrafe. Limbajul este innacesibil.

De aceea, a realizat o serie ghiduri care vin cu o sintetizare a informatiei, permitand oricui sa citeasca o informatie aplicata doar situatiei proprii (si nu sute de pagini de legislatie), informatie formulata in cuvinte simple. Aceste ghiduri au de obicei cateva pagini, iar limbajul este reformulat (nu este un copy-paste din lege) astfel incat sa fie accesibil oricui.

Bani din „postari” in social media se fac de vreo 15 ani. De ce crezi ca nu au actionat cei de la ANAF in toti acesti ani?

Dar au actionat! Faptul ca nu au elaborat un ghid pe intelesul tuturor nu inseamna ca nu au fost verificate aceste tipuri de venituri. Verificari au fost in toate domeniile de-a lungul timpului, dar focusul a fost pe venituri peste un anume nivel, deoarece ANAF are o capacitate limitata de verificare iar in alte domenii activitatea de control aducea mai multi bani la buget. In ultimii ani, aceasta industrie a luat mare amploare, se ruleaza foarte multi bani, ceea ce a atras si atentia ANAF.

Totodata ANAF si-a marit considerabil capacitatea de verificare, introducand controalele documentare (din birou) si astfel exista posibilitate ca infinit mai multe persoane sa fie verificate decat in anii trecuti.

Ceea ce se doreste acum cu aceste ghiduri este un grad mai mare de informare. Tot auzim, atat noi profesionistii din domeniu cat si ANAF: nu am stiut! „Pai uite aici un ghid, pe intelesul tau, de 4 pagini, in care iti explic foarte clar ce ai de facut”.

In sensul acesta mi se pare ca ANAF actioneaza dintr-un loc in care a inteles ca preventia este mai utila decat pedeapsa, amenda. Cei care realmente doresc sa stie si sa se conformeze, au acum, prin aceste ghiduri, o modalitate foarte usoara de a face acest lucru.

Sa mentionam aici si gradul de digitalizare al ANAF. ANAF este constient de cati bani a pierdut in trecut si inca pierde din cauza lipsei unui sistem IT integrat, care sa ii permita sa identifice automat pe cei care nu isi declara veniturile, si sa ii impoziteze din oficiu, asa cum se intampla in alte state. Cu aceasta digitalizare se spera ca mult mai multi dintre cei care nu isi platesc taxele, si care nu au platit in ultimii 15 ani taxele, vor fi identificati tot mai usor si impozitati din oficiu.

In alte tari, ca de exemplu in Franta, avem Inteligenta Artificiala care face aceste verificari si emite decizii de impunere automat, bazat pe informatii pe care le strange despre o persoana din tot felul de surse: banci, cheltuieli la supermarket, calatorii, chiar si informatii de pe retelele de socializare. Nu cred ca vom vedea acest grad de digitalizare prea curand in Romania, dar spre acolo ne indreptam. Ne impinge UE de la spate.

Cei mai multi influenceri isi desfasoara activitatea sub o forma juridica (SRL, PFA), pentru ce cazuri concrete este acest ghid?

Acest ghid este pentru persoanele care inca nu au inteles ca este obligatoriu sa isi infiinteze un SRL sau PFA sau un Intreprindere Individuala. Acest ghid practic ii anunta: „vezi ca ai obligatia sa te inregistrezi fiscal ca PFA sau II sau SRL, daca faci acest tip de venituri in mod recurent”.

Tot ghidul este despre cum sa identifici daca faci o activitate recurenta care trebuie autorizata, si despre obligatia de autorizare a persoanelor fizice care desfasoara acest tip de activitate.

Ma gandesc ca exista creatori de continut care au primit o masa la restaurant sau doua bilete de avion, fara a avea activitati de promovare recurente si fara a desfasura in mod curent activitati de promovare pentru terti? De pilda, a avut un singur „client” intr-un an. 

In acceptiunea legii, recurent inseamna mai mult de o data. Nu pe an. In viata.

Prevederile legale se aplica inca de dinainte sa incepi activitatea economica. Daca ai intentia sa desfasori o activitate economica, atunci ai obligatia autorizarii. Sa intelegem ca obligatia de autorizare nu intervine cand considera o persoana ca isi poate permite taxele la stat. Intervine cand exista intentia de a desfasura activitatea economica, inca inainte de a face vreun venit sau profit.

De exemplu, o persoana poate desfasura o activitate economica si sa iasa in pierdere. Asta nu inseamna ca nu avea obligatii de inregistrare fiscala si obligatii declarative.

Daca cineva alege sa respecte sau nu aceasta regula, este alta discutie, putem dezbate eventual asta. Dar nu putem dezbate daca prevederea exista. Ea exista, fie ca ne convine, fie ca nu.

Dar sa luam exemplul tau. Sa zicem ca exista cineva care nu a avut intentia sa obtina venituri si creeaza continut pe social media de placere, fara scop lucrativ, fara scopul de a obtine un venit, bani sau alte avantaje, foloase. Acesta persoana este contactata de un client care ii ofera o masa la restaurant si 2 bilete de avion in schimbul promovarii activitatii lui. Persoana le accepta, accepta si prestarea de servicii (accepta sa promoveze respectivul client) si intra in categoria „o data in viata”.

Pana aici si ANAF zice ca este OK, atat sa primesti respectivele bunuri, cat si sa prestezi serviciul. Dar nu zice ca este OK sa primesti bunurile/sa faci promovarea fara sa te impozitezi pe valoarea acelor bunuri. Este OK primesti bunurile fara sa ai o forma de organizare. ANAF intelege cum te-a luat viata pe nepregatite si de aceea a creat o sectiune separata in Codul Fiscal, denumita „alte venituri”. Astfel, la final de an, pentru acel „one time only income” depui declaratia unica, unde la sectiunea alte venituri declari valoarea bunurilor si le impozitezi cu 10% si platesti si contributia de sanatate, daca valoarea bunurilor depaseste pragul anual stabilit.

Ulterior, daca te hotarasti ca vrei sa activezi in domeniu, te autorizezi (PFA/SRL/II) si incepi sa facturezi serviciile prestate.

In aceea ce priveste plata, clientul te poate plati in bani sau in natura – masa la restaurant, bilete de avion. Modalitatea de plata nu determina daca prestarea de servicii este impozabila sau nu. Indiferent de modalitatea de plata, faptul ca primesti ceva in schimbul prestatiei, inseamna ca trebuie sa platesti impozit pe acel ceva.

Mai este o diferenta pe care trebuie sa o intelegem: cea dintre cadou si barter.

O masa, un bilet de avion fara obligatia de a presta un serviciu si fara a-l presta efectiv – nu postez despre companie, nu fac reclama, doar ma bucur de cadou,  de excursie – se cheama cadou.

O masa, un bilet de avion care vine la pachet cu obligatia de a face (a presta serviciul de promovare) sau vine la pachet cu prestarea efectiva a serviciului fara sa existe un document scris, un contract (promovez pentru ca asa vreau eu), acela este un barter.

Dar nu exista un prag sub care nu sunt influencerii pasibili de plata?

Nu, legislatia romana nu prevede un prag sub care nu ai obligatia autorizarii activitatii si impozitarii. Esti obligat si sa depui declaratia unica fara autorizarea activitatii tot de la primul leu castigat, daca activitatea este nerecurenta, si sa impozitezi acel venit in acest fel.

Alte legislatii, de exemplu in UK, exista un asemenea prag minim, sub care veniturile sunt scutite atat de la declarare cat si de la impozitare. In Romania ai obligatia autorizarii activitatii si impozitarii de la primul leu obtinut dintr-o activitate economica.

Ai zis ca recurent inseamna „mai mult de o data in viata”. Adica orice blogger cu 2-5 colaborari pe an, care face 1000-2000 euro in total are obligatia a de a anunta veniturile prin declaratia unica sau prin infiintarea unei firme.  Cum e cu plata in natura?

E o mare confuzie cu plata asta in natura. Doar pentru ca nu incasezi ce ti se datoreaza in bani, ci direct intr-un produs, nu inseamna ca nu trebuie sa impozitam venitul obtinut din prestarea serviciului respectiv. Este ca si cum ai fi primit banii si ulterior ai ales „by default” sa cumperi cu banii aceia bunul primit. Plata in natura este doar o scurtatura, insa de fapt se procedeaza ca pe vremuri. Tu imi dai zahar eu iti dau oua de aceeasi valoare inapoi. Este schimb, barter. Dar acest schimb are o valoarea economica si legea spune ca trebuie impozitata acea valoare.

Multi influenceri au avut colaborari pe drepturi de autor. Se schimba ceva aici?

Schimbarile legislative aferente anului 2023 lovesc in absolut toate categoriile de venituri iar drepturile de autor nu sunt exceptate. Si ei, ca si PFA-urile vor plati in 2023 sanatate daca depasesc pragul de venituri de 6 salarii minime pe an, respectiv 18.000 lei/ an in 2023. In trecut pragul era de 12 salarii minime. Si vor plati dublul sumei la sanatate daca veniturile depasesc 24 salarii minime pe an, adica venitul impozabil depaseste suma de 72.000 lei/ an in 2023.

Cu toate acestea, drepturile de autor reprezinta o categorie dintre cele mai putin afectate, care inca are multe avantaje. De exemplu, isi pastreaza in continuare marele avantaj, ca daca esti si salariat, nu datorezi contributii sociale – sanatate si pensie, indiferent de valoarea veniturilor.

Multa lume se intreaba cum va reusi ANAF sa identifice care dintre postari sunt platite si care nu. Ai vreo idee?

Nu stiu exact algoritmul ANAF. Imi pot da cu parerea din ce informatii mai apar, pe canale neoficiale. Stiu de exemplu, cum as face eu.

De exemplu, o modalitate simpla este sa compar banii din conturi (inclusiv Revolut, Wise etc – conturi ce fac schimb de informatii cu ANAF) cu banii declarati. Cei mai multi nici macar nu declara banii incasati.

Referitor la cadouri, mai nou, avem sistemul care obliga curierii sa raporteze toate livrarile de bunuri catre ANAF, online, in timp real. Cu alte cuvinte, ANAF stie acum cate livrari a facut Zara la adresa ta, si ce exact ti-ai cumparat. Sau ce ai livrat tu si catre cine. As scoate din sistem o evidenta a tuturor bunurilor livrate la o anume adresa. O anume persoana, ori isi cumpara prea multe creme de la aceeasi companie, ori o promoveaza. Ma uit cu ce se ocupa persoana, de unde ii vin si restul veniturilor, si imi fac o idee. Nici nu trebuie sa merg in vreun control, sa o deranjez, legea permite emiterea deciziilor de impunere din oficiu.

Metode sunt multe, nu stim noi de toate. Sau nu stiu eu. Acesta e doar un scenariu.

In cazul serviciilor si produselor oferite de un brand in schimbul promovarii, cine are raspunderea taxelor?

Ambii, deoarece in cadrul unui contract de barter ambii realizeaza un venit si ambii inregistreaza o cheltuiala de valoare egala cu venitul. Ambii se impoziteaza, conform cu forma de organizare aleasa.

Sa luam un exemplu, un barter intre un PFA si un SRL. PFA-ul este bloggerul care presteaza un serviciu de promovare pe Instagam (2 postari si un story) pentru un SRL, o firma de vopsitorie auto, care il plateste pentru prestatia sa pe blogger prin inscriptionarea masinii personale cu un logo la alegere.

SRL-ul emite o factura pentru prestarea serviciului de vopsitorie auto, si se impoziteaza pe acel venit, conform cu forma lui de impozitare – impozit micro sau impozit pe profit.

PFA-ul emite o factura pentru prestarea serviciului de promovare in social media, si se impoziteaza conform regulilor de impozitare a PFA-ului: impozit venit, santate si pensie daca datoreaza in functie de valoarea veniturilor acelui PFA.

SRL-ul inregistreaza in contabilitate ca si cheltuiala factura de la PFA. PFA-ul inregistreaza in contabilitatea lui ca si cheltuiala factura de la SRL.

In ceea ce priveste plata efectiva (nu scrierea facturilor, ci stingerea lor in contabilitate), avem o multime de optiuni. Plata nu are legatura cu prestatia.

Sa zicem ca plata (stingerea facturilor in contabilitate) nu se realizeaza. In cazul SRL, acesta se impoziteaza cu impozit pe venit, conform regulilor lui. PFA-ul nu se impoziteaza, deoarece el se impoziteaza doar la incasari. Nu a incasat banii, nu se impoziteaza.

Dar sa spunem ca plata (stingerea facturilor in contabilitate) se realizeaza. Fiecare entitate poate vira celeilalte banii, caz in care plata s-a facut in bani. Se poate face o compensare, caz in care se considera platile facute, chiar daca banii nu au fost schimbati, se intocmeste un act prin care partile recunosc compensarea datoriilor reciproce.

Asadar, ne referim la un contract de barter atunci cand avem serviciu schimbat contra serviciu, sau serviciu schimbat contra bun, sau bun schimbat contra bun.

Mai fac si urmatoarea precizare: trebuie facuta o diferenta intre mostre, testere si plata in natura, in produs. Cand produsele reprezinta contravaloarea muncii tale, atunci este barter. Cand tu nu ai facut, nu faci si nu vei face nimic pentru firma respectiva dar firma respectiva iti trimite produsele sa le testezi, ca avanpremiera pentru o urmatoare colaborare, atunci se cheama ca ai primit produse in teste. Mai simplu: prestezi ceva la schimb – barter. Orice altceva: cadou sau mostre, sau teste sau cum vrei tu sa le numesti.

Sa explicam un pic cum e cu venitul net anual care se determină pe baza normelor de venit de la locul desfăşurării activității si cum e cu veniturile in sistem real, pentru ca ele apar in ghidul ANAF si ar fi bine sa fie expuse cat mai clar.

Norma de venit este o suma pe care o stabilieste ANAF in functie de fiecare judet. Impozitul se calculeaza la acea suma, indiferent cati bani incasezi in anul respectiv. Daca intr-un an calendaristic incasarile sunt mai mari de 25.000 euro, esti obligat ca incepand cu anul urmator sa aplici impozitarea in sistem real.

De exemplu, un PFA la norma de venit incaseaza in 2023,  50.000 euro, dar norma de venit publicata de ANAF pentru judetul unde isi desfasoara activitatea este de 40.000 lei/an. In acest caz, se datoreaza impozit si contributii sociale raportate la cei 40.000 lei (si nu la 50.000 lei cat au fost incasati efectiv).

Aceasta suma este hotarata de ANAF, pentru activitatea ta, pentru judetul unde iti desfasori activitatea si o denumim norma de venit.

PFA-urile care nu au dreptul sa aplice sistemul de impozitare la norma, se impoziteaza in sistem real. Adica acele PFA-uri care au depasit plafonul de incasari 25.000 euro/an si care incepand cu anul viitor depasirii plafonului nu mai pot aplica sistemul la norma sau PFA-urile care nu realizeaza o activitate care sa le permita sa se impoziteze la norma.

Sistem real inseamna la efectiv sumele incasate, acei 50.000 euro din exemplul de mai sus, din care au dreptul sa scada anumite cheltuieli, denumite cheltuieli deductibile. La diferenta dintre aceste incasari minus plati, se aplica impozitul.

Deci in ambele cazuri – „norme de venit” si „sistem real” – ar trebui sa platesc un impozit de 10% din veniturile mele nete?

Cota pentru impozit pe venit este aceeasi, respectiv 10%, si daca aplicam sistemul de impozitare la norma si daca aplicam impozitarea in sistem real. Ce difera este la ce suma aplicam acest 10%

Mai trebuie sa platesc si altceva?

Da, un PFA trebuie sa plateasca impozite, in functie de activitatea pe care o desfasoara. El poate datora de exemplu: impozit venit, sanatate, pensie, TVA, impozit pe venitul nerezidentilor etc.

Impozitele datorate nu sunt stabilite numai in functie de forma de organizare. De exemplu un PFA la norma de venit poate datora doar impozit pe venit de 10% sau poate datora si contributii sociale, si impozit pe venitul nerezidentilor. Sau poate deveni platitor de TVA si sa datoreze acest TVA.

Ca regula generala, platim in 2023, 10% impozit pe venit, sanatate si pensie sume fixe in functie de plafoanele anuale pe care le depasim.

Dar putem datora si TVA daca depasim plafonul de 300.000 lei/an sume facturate (nu incasari), putem sa fim neplatitor de TVA si sa datoram totusi TVA in Romania, daca facem achizitii de la furnizori din afara Romaniei. Putem datora impozit pe venitul nerezidentilor daca lucram cu furnizori nerezidenti si achizitionam de la ei anumite tipuri de servicii, cum ar fi consultanta.

Cand vorbim de TVA in cazul unei persoane fizice?

Da, exista TVA si la persoana fizica, chiar daca persoana respectiva nu este autorizata sub forma de PFA, SRL, II, ONG etc.

Obligatiile din sfera TVA (inregistrare, declarare si plata) intervin in absolut toate cazurile in care o persoana fizica desfasoara o activitate economica, care nu este in mod expres scutita prin lege de  aplicarea TVA. Deci faptul ca o persoana fizica nu si-a autorizat activitatea, desi avea aceasta obligatie, nu inseamna ca este cumva exceptata de la obligatia de a colecta, declara si plati TVA.

O persoana fizica care desfasoara o activitate considerata de lege ca fiind economica si depaseste plafonul de 300.000 lei/an, are obligatia sa se inregistreze ca platitor de TVA. Nu neaparat sa se inregistreze fiscal ca PFA/SRL/II. Aceste obligatii nu sunt legate.

De exemplu, pot vinde 3 apartamente in decursul unui an, sa depasesc plafonul de 300.000 lei/an, ANAF sa considere aceasta activitate economica, si eu ca persoana fizica, devin platitor de TVA. Nu sunt obligat sa ma inregistrez ca PFA, deoarece aceasta activitate nu necesita inregistrare fiscala. Dar necesita inregistrare in scopuri de TVA.

Ce forma juridica recomanzi unui influencer care vrea sa treaca pe firma?

Mai ales in contextul legislatiei valabile in 2023, nu se poate face o astfel de recomandare bazata doar pe informatia ca respectivul desfasoara activitati in sfera social media.

Pentru a face o recomandare trebuie analizate urmatoarele: ce tip de activitate desfasoara efectiv, ce venituri estimeaza ca va avea, ce cheltuieli, ce tip de clienti vor fi (persoane fizice, juridice, din Romania, UE/din afara UE), ce este mai important pentru el ca persoana, sa optimizeze taxele sau sa aiba o birocratie cat mai scazuta.

Acesta reprezinta un minim de informatii, pe baza carora se poate face o recomandare corecta.

Dar daca esti la inceput de drum si activitatea este sporadica, si ai norocul sa gasesti o firma care este dispusa sa te plateasca in baza unui contract de drepturi de autor, aceasta este cea mai buna varianta pentru tine. Birocratie zero pentru tine, 100% din raspundere, calcul, retinere, declarare si plata a impozitelor este la firma care te plateste.

Spuneai la inceput ca sunt mai multe ghiduri. Unde le gasim?

ANAF doreste sa informeze despre diversele tipuri de venituri pentru care exista obligatii de declarare si impozitare si in acest sens elaboreaza aceste materiale.

Toate ghidurile publicate pana la acest moment pot fi consultate pe pagina ANAF aici.

Veti gasi ghiduri pentru venituri realizate de exemplu din NFT-uri, monede virtuale, chirii. Toti suntem vizati. Sau toti suntem informati. Depinde cum dorim sa privim aceasta initiativa a ANAF.