Noi nu avem acum numai situația work from home. Avem un work from home forțat. El nu a fost o opțiune sau o soluție. Noi ne apropiem mai de grabă de o psihologia izolării decât de psihologia muncii de acasă. Iar izolarea, prin natura ființei umane, nu este bine primită. Noi nu suntem mari iubitori ai izolării. Întotdeauna am dorit să avem, chiar dacă stăm închiși în casă o perioadă de timp, opțiunea de a ieși. A lucra de acasa înseamnă schimbarea mediului. Noi nu ne-am mai întâlnit cu situații de genul acesta. Nu toți, nu în masă, nu forțați.

Deși nu pare important pentru mulți, mediul contează. De aceea noi ne chinuim să facem medii prietenoase, pentru că mintea sesizează mediul. Mintea nu este o mașinărie separată de mediul ei. Iar stând acasă, este destul de greu să rămâi la fel de motivat ca înainte.

În primul rând, când te duci la muncă, mediul respectiv este creat pentru muncă. Nu te afli lângă computerul tău, nu te afli lângă televizor. Când mă trezesc dimineața, mintea mea se activează în funcție de rutine. M-am trezit, trebuie să mă spăl, trebuie să mă îmbrac, mă aranjez și plec spre muncă. Secvența aceasta nu se va mai întâmpla acum. Gândește-te că în lipsa acestei secvențe, nu mai încarc următoarele sisteme atât de ușor și mă duc direct să lucrez. Mobilizare va fi mai scăzută. Excepția este minoritatea de oameni din zonele creative și cei care au învățat deja să lucreze pe cont propriu.

Când stai acasă și mai ales dacă nu ai făcut lucrul acesta anterior, lucrurile se schimbă. Încep oamenii să se uite la cei din jur, nu? Sunt ai tăi acasă totuși! Îngrijorarea lor sau poate bucuria sau nefericirea lor se răsfrânge asupra ta și așa mai departe

Cei care vor reuși să aibă un program vor face cel mai bine față izolării. Vor fi preocupați, deci nu vor rămâne tot timpul legați de o stare emoțională externă. Se concentrează pe ceva, au un sens în ceea ce fac. Nu rămân într-un anumit blocaj, fără o direcție. Nu trebuie să lăsăm mintea să funcționeze fără direcție. Dacă vom bălti în perioada aceasta, nu numai că vom face mai greu față situației, dar vom și ieși din ea mai greu.

În această perioadă, e bine să strângi șuruburile pe care anterior nu ai avut timp să le strângi, să reorganizezi tot ce avea nevoie de organizare. Să încerci să îți menții tonusul fizic. Efectiv de la exerciții fizice pe care le pot face în casă, pe scări, ușor în jurul blocului, respectând obligațiile legale.

Trebuie neapărat să îi dai corpului semnalul că nu a rămas blocat. Pentru el e foarte important. Mintea noastră este cuprinsă într-un corp, iar ea citește atât corpul, mediul și pe sine. Corpul trebuie să îi transmită semnalele mobilizării, ale controlului.

Dar să spunem că nu faci sport. Că nu toată lumea face. Dar dacă ai un program măcar, scade stresul. Mai există un avantaj aici, în condițiile date. Cei care muncesc nu numai că au un plan, nu numai că simt că au situația sub control și nu își lasă mintea să se îngrijoreze și trebuie să intre și în contact cu colegii sau cu colaboratorii. Comunicarea asta trebuie menținută pentru a avea senzația de o nouă normalitate. Vorbim. Colaborăm, mergem împreună spre ceva, îi vedem. Cel mai rău lucru este să te izolezi efectiv.

Din acest moment contează două lucruri: durata situației actuale și legătura cu ceilalți. Și mai e ceva de adăugat. În istoria noastră, nu am avut rețele de socializare în momente atât de dificile. Rețelele de socializare vor conta foarte mult în tonusul nostru motivațional și emoțional.

Munca de acasă se va schimba și ne va schimba.

Fotografia unui birou de acasă în vremea Coronavirusului. Sursa: Cristian Manafu

Articol dintr-o serie de 12 puncte de vedere scrise de profesioniști din marketing, comunicare, media, digital șu business, care au constituit a treilea newsletter special FOMO. Nu știi ce e FOMO? Află aici!