Unul dintre cei mai apreciați publicitari români și probabil cel mai cunoscut director de creație de la noi, Bogdan Naumovici răspunde în fiecare lună la întrebările comunității marcom, în newsletter-ul FOMO.. Citiți mai jos primele răspunsuri din ediția de iunie.

1️⃣ Câte idei ar trebui să ceară un client într-un pitch?
Câte medicamente potrivite poți lua pentru o anumită afecțiune? Dacă e vorba de o simplă răceală, ai două rafturi de aspirine, paracetamol sau ibuprofen. Însă cu cât e mai particulară problema, cu atât se îngustează plaja de soluții. Deci numărul de propuneri e condiționat de precizia briefului. Iar drumurile trebuie îngustate la debrief, nu în prezentarea de pitch.

De cele mai multe ori, eu merg cu o singură propunere strategică, după ce am eliminat succesiv variante, iar sumarul variantelor și motivele eliminării lor le fac cunoscute și clientului. Foarte rar am avut două soluții pe care să le considerăm la fel de bune pentru aceeași problemă.

Desigur, odată acceptată propunerea strategică unică, dacă ea are ce îi trebuie, adică libertate dar și control, propunerile execuționale pot fi nenumărate. De asemenea, frustrarea și nesiguranța sunt mult mai mici, de ambele părți, dacă am agreat o bază strategică solidă și apoi ne contrazicem doar pe execuții.

Agenția știe unde să caute idei execuționale, clientul are siguranța că filonul e bogat.

De obicei, clienții care cer multe propuneri în pitch, eventual de la multe agenții, de fapt nu prea știu ce vor și speră să-și dea seama “la raft”. Și sunt și multe agenții care încearcă să umple raftul, cu aceeași mentalitate. Am văzut o prezentarea de pitch a unei agenții care a propus 15 concepte diferite, fără să recomande niciunul, doar- doar i-o plăcea ceva clientului.

Aveți încredere că agenția care vine cu o singură propunere e convinsă că aceea e cea mai bună soluție pe care v-o poate oferi.

2️⃣ Ar trebui companiile să se implice în acțiunile civice?
Nu cred că se poate pune problema în termeni de “ar trebui”, ci mai degrabă de cum să facă asta companiile care aleg să se implice social. Nu cred că fiecare marcă de biscuiți sau de ferestre termopan ar avea căderea, și cu atât mai puțin obligația, de a deveni o voce în societate.

Este o alegere liberă a companiilor, dintr-un motiv onorabil de business, pentru a-și atrage un public implicat social într-o cauză sau alta. Cât de tare sunt dispuși să își alăture imaginea unor cauze mai controversate, atrăgând un public loial cu riscul de a îndepărta oponenții cauzei, depinde de la companie la companie, sau uneori, de la CEO la CEO.

Sunt sigur că plantatul de copaci, donațiile pentru copii sau pentru probleme de sănătate sunt bine primite aproape universal, însă nu sunt sigur câți clienți noi au câștigat, de exemplu, companiile care s-au pus, public, de ambele părți ale referendumului pentru familie.

3️⃣ Tinerii care au luat acum BAC-ul unde să dea? La ASE, Drept, Medicină, Publicitate și Relații Publice?
Tinerii care au luat acum bacul, mai întâi să dea de băut! Apoi să înceapă să se uite la ce meserii vor fi mai greu înlocuite de inteligența artificială în 20 de ani.

Dacă vorbim strict despre România, la cum sunt legile și la viteza cu care se schimbă, precum și la ce rezervor de penali există, aș zice că cei de la Drept vor avea o pâine de mâncat. În Sănătate, la fel, mai ales că oamenii se îmbolnăvesc și se vindecă similar cam peste tot în lume.

În publicitate și PR, doar dacă simt vreo chemare. Sunt pline băncile din parcuri de șomeri cu diplome de SNSPA și FJSC și nu neapărat pentru că nu ar avea potențial, ci pentru că pur și simplu ies mai mulți decât poate absorbi industria.

În plus, sfatul meu pentru cei care vor musai să ajungă în publicitate, e să o facă după câțiva ani de la terminarea studiilor, în care să călătorească, să muncească la McDo, să facă o vară pe un șantier, să se căsătorească și să divorțeze, pe scurt, să învețe what makes people tick înainte să încerce să le vândă ceva.

Așteptăm orice întrebare pentru Bogdan pe adresa de e-mail de aici.
Sursa foto: Vali Mirea / Biz

Abonează-te la FOMO.

FOMO. vine de la Fear Of Missing Out. Newsletter-ul se numește așa pentru că vă aduce toate știrile și resursele nou apărute în ultima lună, ca să nu simțiți că ați pierdut ceva. Dacă nu aveți timp să urmăriți știrile zilnice, acest newsletter este ce trebuie. E ca o revistă lunară pe care o primiți pe e-mail.

Ediția I: F O M O . Newsletter / martie 2019
Ediția II: F O M O . Newsletter / aprilie 2019
Ediția III: F O M O . Newsletter / mai 2019
Ediția IV: F O M O . Newsletter / iunie 2019