Într-o vreme, mă întrebăm cum ar fi să existe o mașină a timpului. Să mă pot întoarce în trecut și să schimb câteva lucruri. Să iau alte decizii. Să merg pe alte drumuri. Nu mă gândeam să schimb istoria, să iau măsuri radicale, să mă îmbogățesc. Mă gândeam mai degrabă la lucrurile pe care nu le-am făcut, pentru că… Pentru că pur și simplu nu am fost inspirat, motivat sau chiar informat. Mă gândeam la acele lucruri mici care mi-ar fi deschis mintea și calea către mai multe oportunități.

Astăzi totul mi se pare mult mai ușor de făcut. Însă – ca în orice moment în viață – trebuie să fac alegeri. Această este provocarea la orice vârstă. Când am fost student, nu aveam multe opțiuni. Acum, când sunt pe picioarele mele, am poate prea multe.

Deși sunt 20 de ani de atunci, țin minte și acum acea zi de vară în care am intrat în vorbă cu niște studenți din Austria. Ne descopereau țara și nimeriseră în micul meu oraș. Am petrecut câteva zile alături de ei și, la fiecare întâlnire, le admiram curajul și mai ales mintea deschisă la orice lucru nou. Experiementau foarte ușor viața noastră de aici și nu spuneau „Nu” niciodată. Călătoreau fără o țintă precisă. Aveau câteva repere, dar își schimbau planurile ușor. Din România au plecat în Grecia, iar apoi au revenit în țară, ca să petrecem în gașcă o săptămână la Costinești. La despărțire, m-au invitat să îi vizitez.

M-am gândit să urmez invitația. Cum ar fi fost să descopăr lumea sau măcar țările din jur, așa cum făceau noii mei prieteni. Cred că o călătorie în Austria sau prin Europa mi-ar fi dat mai multă încredere, mi-ar fi dezvăluit oportunități și m-ar fi ajutat să mă dezvolt personal. Mi-am făcut planuri și visuri, însă nu am mers mai departe. Am pierdut o oportunitate.

Acum merg în Austria cel puțin o dată pe an. Ajung în colțuri de lume mai puțin cunoscute, în țări de toate mărimile, în metropole sau în insule mici. Glumesc spunând că recuperez toate călătoriile la care am visat cândva. Iar dacă m-aș urca acum acum în mașina timpului, m-aș opri în Viena, în toamna anului 1995.

Am scris acest post la invitația OTP Bank. E un post personal, pentru că acum bancă își schimbă abordarea și comunicarea cu clienții săi. Totul devine mai personal și mai ales relevant pentru fiecare nevoie. De exemplu, la creditul de nevoie personale, nu ai nevoie la OTP de adeverință de venit. Informațiile sunt preluate direct din bază de date de la ANAF.

Ce mi se pare important, mai ales pentru oamenii din industriile creative sau cu profesiuni liberale, este faptul că bancă acceptă toate sursele de venit.

Mai mult, ai acum o dobândă avantajoasă la creditul în lei începând de la 7,90%. Comisioanele sunt pe placul tuturor pentru că încep cu zero: 0 comision de deschidere cont curent, 0 comision lunar de administrare credit, 0 comison de analiză dosar. Iar dacă vrei să te încadrezi la un credit pentru o sumă mai mare poți luă un credit de nevoi personale alături de o altă persoană (codebitor).

Intră pe site-ul OTP și poți face o simulare online în funcție de sumă pe care o dorești pentru orice nevoi personale.

***

Blogul Manafu.ro este implicat în campania de promovare inițiată de OTP Bank