Deși Facebook este principala lor sursă de informații online, 75% românii din mediul urban conectați la Internet consideră că acesta este, în același timp, și canalul cu cele mai multe știri false, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions. Mai mult, 95% dintre ei susțin că li se întâmplă să descopere că o știre pe care inițial o considerau adevărată este falsă. Însă doar jumătate dintre români verifică de cele mai multe ori și din alte surse dacă știrea care îi interesează este adevărată.

Unde urmăresc românii știrile?

Conform datelor iSense Solutions, românii urmăresc știrile în special la TV (90%) și pe internet (89%), următoarele canale în topul preferințelor lor fiind radioul (58%), aplicaţiile mobile de ştiri (37%) şi ziarele şi revistele tipărite (30%). Barbaţii, mai mult decât femeile, urmăresc ştiri la radio (64% vs 52%) şi prin aplicaţii mobile (41% vs 32%). Pe Internet, principalele surse de informare sunt Facebook (89%), site-urile de știri (64%), e-mail (58%), Google (55%) și ziarele sau revistele online (47%).

Unde apar cele mai multe știri false?

Facebook este principala sursă de știri online și totodată prima sursă de știri false din România (75%), blogurile (69%), Twitter (64%), forumurile (63%), ziarele/revistele tipărite sau online (61%) și TV-ul (59%).

Cine poartă responsabilitatea pentru eradicarea știrilor false?

Romanii consideră că cei responsabili să se asigure că în presă sau pe internet nu apar știri false sunt conducătorii trusturilor de presă (65%), managerii companiilor care gestionează conținutul online (60%) sau organizațiile profesionale (53%), precum și oamenii care obișnuiesc să împărtășească informații cu ceilalți (32%).

Cum verificăm dacă o știre este falsă?

Românii consideră că, pentru a fi credibilă, o știre trebuie să respecte următoarele condiții: să precizeze sursele de unde au fost preluate fotografiile și informațiile (82% dintre români), să nu apară într-o publicație sponsorizată de entități cu interese – spre exemplu, știri politice în publicații / canale sponsorizate de partide politice (58%), să conțină fotografii drept dovezi (57%), să includă multe detalii (56%) și să apară într-o publicație prestigioasă, de încredere (52%).

În ceea ce privește sursele pe care românii verifică veridicitatea unei știri, sunt preferate Google (62%), site-urile de știri (46%), TV-ul (40%) și ziarele/revistele online (39%).

Cine colportează știrile false?

Studiul mai arată că 60% dintre români susțin că au primit știri false chiar de la prietenii apropiați, 49% de la colegii de școală sau serviciu, 39% de la cunoscuți și 31% de la persoane pe care nu le-au cunoscut decât online, iar aceste informații au fost transmise în special pe Facebook (79%) și prin viu grai (68%), dar și pe email (31%) și messenger (26%).

Potrivit datelor iSense Solutions, 94% dintre cei care urmăresc știri spun că împărtășesc știrile care îi interesează cu alte persoane, în mod direct – față în față (83%) sau la telefon (61%), precum și prin postări/distribuiri pe rețelele de socializare (52%).

Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions pe un eșantion de 800 de respondenți, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban din România, care urmăresc știrile, indiferent de domenii și canalele utilizate (adica 98% din totalul populației din mediul urban, +18 ani). Rezultatele au un grad de eroare de +/-3.46%, la un nivel de încredere de 95%.