Toată lumea vorbește despre Millennials de câțiva ani buni, despre cei născuți între începutul anilor ’80 și începutul anilor 2000 (nu există date precise). Ei fac parte din Generația Y, care vine după Generația X (cei născuți între anii 1960 și sfârșitul anilor 1970) și înaintea Generației Z (cei născuți după mijlocul anilor 1990, începutul anilor 2000).

Cumva media și cercetătorii au creat o aură în jurul lor și i-au plast în centrul universului nostru. Totul pare a fi despre ei. Cineva însă a venit cu o idee nouă, cu un nou segment de public, care transcede vârsta și generațiile tradiționale. Ei sunt The Perennials.

Termenul a fost născocit de Gina Pell, autoarea unui articol publicat de Fast Company, și definește un grup de oameni care nu se încadrează neapărat într-un grup de vârstă, cum spuneam. Perennials nu se referă la un grup demografic, ci la oamenii relevanți, de toate vârstele, care trăiesc în prezent, care sunt la curent cu tot ce se întâmplă în lume, înțeleg și folosesc tehnologiile actuale și au prieteni de toate vârstele. Îmi place să cred că și eu ma număr printre aceștia. La urma urmei, ai vârsta pe care o simți, nu neapărat pe cea trecută în actul de identitate.

Mai mult, nu poate nimeni să te oblige să îți petreci timpul cu oameni de vârsta ta, dacă tu te simți mai apropiat în gândire de oameni mai tineri sau mai în vârstă.

Perennials sunt vectori de opinie, au succes la public, se pricep să răspândească idei și pot să îți vândă aproape orice. Câteva exemple date de autoare: Lady Gaga + Tony Bennett, Beyoncé + Jay-Z, Bob Dylan, Jimmy Fallon, Pharrell Williams, Justin Trudeau, Ellen DeGeneres, Sheryl Sandberg, Mick Jagger, Michelle Obama, Emma Watson, Elon Musk, John Oliver – cu toții sunt declarați perennials.

Sunt sigur că avem și în România exemple de perennials, dar înainte de a vă spune la cine m-am gândit eu, vă las pe voi să faceți nominalizările.

Sursa foto: Elon Musk și Tesla | Wikipedia