Toată viața lui, Sasha a vrut să ajungă în America. A trăit cea mai mare parte din viață în Ucraina, însă mereu și-a dorit să atingă visul american. De doi ani de zile, bate la picior plaja Bavaro din Punta Cana și se oprește adesea pe o mare piatră la malul mării, unde cântă la chitară. Pe insula lui, așa îl văd mulți turiști. Așa l-am întâlnit și eu în această vară.

Mă văd la bătrânețe pe o insulă din Grecia, cu o mică tavernă și câteva camere pentru prieteni, unde să gătesc vizitatorilor și să mă bucur cât mai mult de soare. Mi-ar plăcea mai mult în Asia sau într-un loc cald tot timpul anului, în care să trăiesc departe de zgomotul orașului.

Sasha nu a reușit să ajungă în America. Republică Dominicană e cel mai apropiat loc de visul lui. Oamenii povestesc că încearcă mereu să obțină o viză, însă încercările sale nu au succes. S-ar întoarce acasă, la Kiev, dar nu are bani.

Nimeni nu știe toată povestea lui. Poate e mai tristă decât pare, poate asta și-a dorit el la bătrânețe, să trăiască liber.

Pe mine m-a pus pe gânduri. îmi dau seamă că fac parte dintr-un sistem în care suntem programați să terminăm o școală, să alegem o facultate, să ne găsim o profesie, să întemeiem o familie și să ne creștem carieră. Mai mult sau mai puțin, așa arată parcursul tuturor. Dar ne oprim aici și nu vedem mai departe. Ce se întâmplă mai departe? Cum vom fi noi?

Visam uneori să vindem totul aici și să plecăm în insule, să pornim călătorii în jurul lumii, să ne mutăm într-o casă mirifică la țara și ne vom bucura de pensie. Sau nu ne gândim niciodată la bătrânețe și refuzăm să pronunțăm cuvântul “pensie”. Ne spunem că vom realiza multe în viață și nu vom avea nevoie de pensie. Vom câștiga mai mult, ne vom îmbogăți chiar.

Găsește timp să privești dincolo de “Acum!”

Ar trebui să ne oprim un pic din fugă noastră cotidiană și să ne întrebăm: Cum vom putea să ne retragem frumos când vom trăi la bătrânețe cu doar 1/3 din salariu?

Studiile arată că la felul în care evoluează societatea românească, pensia publică va traversa o perioadă de scădere permanentă, ajungând la un minim de 29% din ultimul salariu în 2030-2031, iar angajații vor susține fiecare din ce în ce mai mulți pensionari, cu un raport de 2,5 pensionari la un angajat în 2042. Tendința are la bază situații precum îmbătrânirea populației, scăderea natalității și reducerea forței de muncă active în raport cu cea inactivă.

De unde începem să ne gândim la pensie?

Când lucrezi în mediul antreprenorial, în industrii creative, nu poți pune bază prea mare pe pensia de stat (Pilonul 1). Te mai poți gândi la pensia privată obligatorie (Pilonul 2), pe care peste 6 milioane de români o văd ca pe o soluție reală de imbunătătire a nivelului de trăi la bătrânețe.

Sunt la vârsta la care trebuie să fiu din ce în ce mai conștient că oricât de promițător mi se arată viitorul trebuie să învăț și să economisesc, nu doar să fac bani. Privesc pensia facultativă (Pilonul III) ca o oportunitate de economisire. Sunt mai multe calcule de făcut și informații de asimilat. Mi-am propus să pun din 2016 un accent mai mare pe economisire.

Pensiopedia, o resursa utilă de informații

Sunt multe întrebări la care caut răspuns acum. Pentru ele și pentru altele, NN România a relansat recent site-ul www.pensiopedia.ro, o platformă online de informare a persoanelor care vor să economisească pentru pensie. Sunt foarte multe informații acolo despre Pilonul II și Pilonul III. Obiectivul site-ului este să explice cât mai multor români, într-un limbaj accesibil, scopul și mecanismul de funcționare a pensiilor private ca o opțiune complementară pensiei de stat.

Cineva a spus cândva “Există viață și după muncă”. Mulți au tradus această vorbă în păstrarea echilibrului între viața personală și cea profesională. Ar trebui însă să ne gândim și la a doua noastră viață, cea care urmează la final de carieră, când visam să facem toate lucrurile pentru care acum nu avem timp.

***
Blogul Manafu.ro susține campania de informare despre pensiile private, lansată de NN România.