A trecut deja mult timp de cand, pe 4 ianuarie, pun pe blog “rezolutiile” mele pentru anul ce abia a inceput. Stiu ca nu am fost niciodata un om al dezideratelor, ci mai degraba un om care a ales sau ratat oportunitati, un om mai putin calculat, dar destul de inspirat cat sa para macar – daca nu a demonstrat ca e – echilibrat. Fac totusi aceasta lista anuala pentru ca e, pana la un punct, o oglinda a evolutiei mele. Iata deci ce mi-am propus pentru 2013.
Extindere – In ultimii doi ani, am incercat sa imi consolidez activitatile. Piata insa nu s-a miscat in directia dorita de mine. La naiba, mai mult nu s-a miscat in 2012! Asa ca am decis sa imi extind preocuparile, poate si ca un test, dar mai ales pentru a gasi oportunitatile acestor timpuri ciudate.
Eficienta – Am pastrat din 2012 acest deziderat. Desi a fost un an greu pe piata, puteam sa imi fac singur viata mai usoara daca urmaream eficienta dorita in urma cu un an. Am procrastinat si cand tragi linie, asta se traduce prin “am pierdut oportunitati sau cel putin niste timp pretios”.
Echilibru – Am vrut sa fac sport, am vrut o viata mai buna, am vrut sa ma ingrijesc de sanatate. Cu unele execeptii, partea ce tine de activitatile fizice a cam fost trecuta cu vederea. In schimb, am calatorit foarte mult in 2012, ceea ce e o mare realizare la nivel personal. Echilibrul pe care il caut are legatura si cu cele doua puncte de mai sus.
Curios e pentru mine ca la fiecare final de an, mi se pare ca tot ce am facut putea fi facut mai usor, cu mai putine resurse si batai de cap. Dupa care incepe anul, eu ma arunc cu capul inainte… Voi ce va propuneti pentru 2013?
Mereu ne aruncăm cu capul înainte la începutul anului, mai ales dacă venim dintr-o vacanță în țările calde! Este starea aceea de bine, de “străin” care vine în țară și vede parcă altfel aceeași țară. Suntem plini de idei, cu bateriile încărcate. Parcă vedem mai bine pădurea, deși acum o lună vedeam doar copacii.
Manafe, nu te supăra, dar:
– în pofida faptului că mă întreb de fiecare dată dacă ai sprâncene sau păr în cap (pentru că porți cu încăpățânare șapca aia), deci dacă ești sau nu spân (eu pariez că da, de unde și complexul de care nu vei scăpa toată viața), îți citesc blogul în liniște, la adăpostul anonimatului, în spatele unui monitor superb…
– motivul pentru care scriu asta e că mă scot din minți calchierile tâmpite din engleză, de tipul rezoluțiilor sau al altor expresii care nu își au rostul în semantica pe care tu, inconștient sau nu, le-o dai. E o boală nu atât a PR-ului, cât a oamenilor care, chipurile, se ocupă de comunicare, dar sunt prea ocupați să comunice corect. Nu cad în desuetudinea lui Pruteanu, dar nici în capcana publicității.
Atât, fă ce vrei cu comentariul meu. M-am descărcat. La Mulți Ani!
Eu îmi propun doar să fiu fericit. Cum îmi voi atinge obiectivul? Încă lucrez la asta. Oricum, cred că dacă ne propunem mai puține lucruri avem mai multe șanse să le obținem.
Florin, motivul pentru care calatoresc asta e, nu sa vizitez frumusetile lumii (e secundar). Ce ai zis e complet adevarat!
Marius, eu sper ca nu ai fost foarte nefericit in trecut. 🙂 In rest, asta cu “fericirea” e complicata rau! 🙂
suparici, era mai frumos sa nu fii anonim. porti o palarie mult mai urata cand te ascunzi dupa un nickname.
Doamne ajuta sa-ti iasa tot ce-ti doresti pentru 2013.. dar pe primul plan, sa fie sanatatea!
Eu mi-am impus sa fiu mult mai activ in 2013 in plan profesional. Iar sanatatea si grija pentru aceasta ar trebui sa fie pe primul plan pentru toti! Sper sa ne reuseasca.
Să sperăm că anul 2013 va fi unul bun ! 🙂