Asteptand cafeaua de dimineata, mi-a aparut in ganduri bunica mea. Mi-am dat seama in acel moment ca mirosurile bune imi vor aduce mereu aminte de ea. O cafea, florile de tei, un ou ochi, gogosile, painea prajita, o camera aerisita si multe altele. E un sentiment de bine reconfortant.
Apoi mi-am adus aminte ca Simona Tache are o initiativa interesanta adresata bloggerilor la inceput de drum:
Îi provoc, așadar, pe tinerii bloggeri care visează să trăiască din scrisul pe blog să participe la un fel de competiție a scrisului, care nu pune în joc nici un premiu material. Să scrie, de exemplu, despre bunicii lor și să pună în subsolul acestei postări un comentariu cu link-ul către text, ca să putem și noi, cei interesați, să citim. Cel mai frumos text va fi publicat la mine pe blog ca guestpost, iar autorul va primi, timp de o lună, câte două recomandări săptămânale, tot aici, la mine pe blog.
Ma gandesc sa fac si eu candva ceva asemanator. Pana atunci, va invit la Simona pe blog.
Pregatesc un articol pentru Simona si stau cu ochii pe tine, in asteptarea unei propuneri la fel de interesante. 😉
Ce frumos. Am scris demult despre bunici pe blogul meu care momentan e intr-o vacanta prelungita.
http://vanatordepovesti.wordpress.com/2010/01/25/bunici/