Daca tot am un televizor inteligent, de ce totusi nu il folosesc? Asa m-am intrebat, citind in ultimele zile – la Alex Radescu si Victor Kapra – despre tot felul de televizoare anuntate la CES 2012. De anul trecut, din primavara-vara, am un Smart TV 3D de la LG, care suporta Internet si aplicatii, de pe care pot scrie pe Twitter, pot accesa Facebook si pot rula clipuri de pe YouTube. Cu toate acestea nu m-am grabit sa ii folosesc toate aceste functii si altele.
Ieri spuneam ca imi doresc mai multa tehnologie in masina, dar se pare ca nu o folosesc pe cea din televizor. Raman deci cu intrebarea de la inceput. Nu imi dau seama acum ce ne face sa adoptam tehnologia si ce ne tine departe de ea. Comoditatea? Lipsa utilizarii pe scara larga? Lipsa nevoii in sine?
Personal, folosesc cu usurinta tehnologia odata ce am deprins-o si mi-am facut niste obiceiuri. Cea mai grea este partea de initiere pana la deprinderea obiceiurilor. De obicei am o mare inertie in a fi eu insami cea care descopera – lipsa de timp, de prioritizare – in schimb odata ce am fost initiata de catre cei din jur, deprind repede…
Televizoarele inteligente le-am gasit tare utile… Pentru ca nu prea folosesc aparatul ca sa ma uit la televiziuni, pot insa alterna foarte usor intre alte activitati. Singurul lucru: nu imi face placere sa il folosesc la scris (pe blog, de ex): textul devine public inainte sa fiu gata ca el sa devina public 🙂
Păi în maşină, răspunsul e simplu: tehnologia trebuie să te ajute să conduci, nu să te încurce. Deci, la volan, faptul că trebuie să fii atent la condus te împiedică să accesezi tehnologia aşa cum o faci pe scaunul de la birou. Pentru că dacă intră-n tine unul care tocmai îşi schimba statusul pe facebook la 100 km/h nu cred că eşti cel mai fericit om din lume pentru că a intrat tehnologia-n maşini 🙂
ai zis bine – pentru ca sunt niste false nevoi.
Da, cred ca in general obisnuita, a doua natura a omului ne impiedica in acest proces…
Nu, nu e vina utilizatorului. Cred ca este vorba despre modul in care tehnologia este gandita pentru un numar mare de utilizatori – si aici Apple este exemplul cel mai bun cu iPhone-ul.
Desi inainte exista aceeasi tehnologie, si teoretic nu au inventat nimic nou, practic, prin punerea in cea mai buna forma (telefon cu un singur buton) a elementelor necesare – si indepartarea tuturor celorlalte “features” – au avut “priza” la public, si au si indreptat intreaga industrie in directia respectiva.
Daca as avea mai mult de doua maini, as baga una din ele in foc 🙂 – Apple lucreaza la un produs cum trebuie, care va fi adoptat in numar impresionant, pe care o sa il consideram tot televizor. Probabil il com controla cu iPad-ul si iPhone-ul, probabil vom putea sa il folosim cu Siri, probabil vom cumpara content tot prin iTunes, dar in mod sigur vor folosi tehnologie existenta, adaptata la un numar mare de utilizatori, dupa cum spuneam mai sus.
Cred ca o mare parte dintre noi abia daca mai deschidem TV-ul la cate tampenii se dau/produc. Si nu o vei face doar ca sa vezi ceva pe youtube cand ai un laptop, telefon sau un iPad langa tine. Poate streaming de filme si seriale, dar asta e altceva.
Facebook pe TV — sa-ti vizualizezi profilul sau sa te uiti la alte profile pe un ecran de120cm si eventual cu alte persoane prin preajma, parca nu iti vine. Facebook cred ca intra la experiente pe internet usor intime/private daca pot spune asa. Si asta e doar un exemplu.
– In masina, inainte de Facebook & Co. prefer ca dotari standard scaunele incalzite, volanul incalzit, scaune cu masaj..astea asa, printre altele, si apoi internet 🙂
My 2 cents.
producatorii inghesuie tot felul de functii in televizoare doar pentru ca se poate, fara sa isi bata capul prea mult cu usability. postatul pe twitter cu telecomanda e un chin. cred ca o tehnologie noua este adoptata daca este realmente utila.