Candva in februarie, Twitter va atinge pragul de 500 de milioane de conturi create la nivel mondial. Acum ar fi vreo 467 de milioane, conform Twopcharts. Cifrele acestea mi-au atras atentia si totodata mi-au adus o nedumerire: Cu o asemenea adoptie globala, de ce nu a prins in Romania?
Si intrebarea mea e legata de cresterea accelerata a Facebook la noi. De ce a prins asa de bine Facebook? OK, cineva poate spune ca Facebook va ajunge in curand la 1 miliard de conturi sau ca pe Twitter numarul conturilor detinute de o singura persoana este mai mare decat in marea retea albastra. Chiar si asa, nu pot gasi o eplicatie logica pentru cele 60 de mii de conturi pe Twitter versus cele 4,1 milioane pe Facebook.
Dar hai sa comparam reteaua de microblogging cu LinkedIn, de exemplu. Sunt probabil in jur de 120 – 130 de milioane de conturi in lume, pe aceasta retea a profesionistilor, si vreo 600 de mii de conturi in Romania. Comparatia ma baga in ceata si mai mult.
Sa incerc o comparatie cu Google+? Cred ca la un an de la lansare vor fi mai multe conturi de romani in reteaua Google decat s-au strans pe Twitter in cei 6 ani de existenta. Deci de ce nu a prins Twitter la noi?
Poate pt ca la prima vedere Twitter nu e sclipitor, nu iti ofera multe variante de bling bling. Romanului ii place grandomania.
Tot la prima vedere pare mai simplu, fara prea multe optiuni… iar cele care exista sunt greu de inteles.
Daca vrei un raspuns de la un cineva care nu-l foloseste, iti dau exemplul unui prieten pe care l-am intrebat de ce nu e si pe Twitter, daca e asa interesant si interactiv pe Facebook.
Si mi-a spus ca nu e pentru ca nu are cu cine sa vorbeasca, pentru ca-s prea putini prieteni de-ai lui aici. Si eu i-am spus ca e un cerc vicios si ca nu va scapa din el decat daca va incerca.
Celor care abia intra pe Twitter, li se pare ca e o retea inchisa si oarecum exclusivista, care nu functioneaza asa usor ca si Facebook-ul. Si merg mai departe fiind avocatul lor. Ei cred ca pe Facebook e mult mai simplu sa fii bagat in seama daca pui chestii faine, mai dai share la o melodie, mai pui o poza funny si din share in share, ajungi sa te imprietenesti si sa rezonezi cu oameni pe care nu i-ai cunoaste altfel.
Ai putea spune, bine bine, dar asa-i si pe Twitter, din RT in RT ajungi sa te faci remarcat prin continut si calitatea lui. Doar ca pe Twitter parca RT-ul il iei mai greu decat like-ul pe Facebook. Prin urmare Twitterul cred ca nu functioneaza la noi tocmai pentru ca multi il vad ca pe o retea mai greoaie, unde e mult mai usor sa-ti iei critici decat sa fii apreciat. Si chiar daca esti apreciat, asta se intampla greu, intr-un timp in care pe Facebook ti-ai lua mult mai multe aprecieri.
Uite de exemplu eu, nu mi-am facut cont pe twitter ca nu intelegeam nimic din el. Mi-am facut abia acum cu blogul, dar tot mi se pare o ciudatenie si intortocheat. Cred ca facebook-ul a prin asa de bine ca a venit dupa Hi5 si toti care erau pe Hi5 s-au transferat pt. ca era foarte asemanator dar parca ceva mai interesant.
Eu unu cred ca e din cauza ca romanii cautau un inlocuitor pentru Hi5. Dacă l-au găsit în facebook nu e nevoie de Twitter.
Nu e nevoie de “statusuri” limitate, nu e nevoie de imagini puse pe alte site-uri, cu alte conturi si, ce e cel mai grav, twitter nu are jocuri 🙂
gand la gand legat de hi5 🙂
din 2 motive :
1. fiindca a fost o trecere brusca de la hi5 direct la FCB
2. fiindca pitzipoancele nu au auzit de el…nu e la moda sa ii urmaresti pe altii “celebrii” sa spunem.
e o dovada de incultura , adica 3,8 milioane de conturi pe facebook sunt facute ca sa iti pui pozele si sa te lauzi.
Cristi, pot sa-ti zic din punctul meu de vedere sau mai bine spus de prima mea experienta cu twitter-ul de acum cativa ani… ca un simplu utilizator, fara a fi om de social media pe vremea aia.
Am inceput sa urmaresc cativa oameni de interes. Asta nu a insemnat ca si ei m-au urmarit pe mine. Cumva eu nu contam pe langa cei 1000+ de followeri pe care ii aveau.
In momentul cand tu dai 2-10 tweet-uri si nimeni nu-ti da reply sau RT e trist…e ca si cum ai vorbi singur.
Durata informatiei este mult mai scurta decat pe restul retelelor de socializare.
Feedback-ul este unul redus din partea followerilor, spre 0….
De asemenea in RO nu s-a pus accent pe twitter ca o retea de socializare pentru toata lumea. Inca este privita ca fiind una exclusivista. Nu poti sa-ti pui poze din vacanta ( sau ma rog, poti…) si lumea sa-ti comenteze, sa te aprecieze, sa-ti creasca popularitatea.
Practic oamenii vor vizibilitate in retelele de socializare, vor sa fie “flatati” , iar twitter-ul le ingradeste cumva acest lucru sau cel putin asa este considerat.
Un raspuns ar putea fi ca n-a beneficiat de aceeasi promovare uriasa pe care a avut-o Facebook-ul in ultimii ani din partea tuturor companiilor de telefonie mobila, ISPurilor etc.
Plus ca pentru omul de rand, neadancit prea mult in panza Internetului, Twitter nu ofera cine stie ce in plus fata de Facebook, pe cand invers e cu totul alta situatie. Asa ca din moment ce mai toti adolescentii / adultii tineri s-au acomodat deja cu Facebook, chiar daca dau din greseala peste Twitter, nu prea are cu ce sa-i atraga.
Eu as da oricand Facebook pentru Twitter. In ceea ce fac eu, pentru nevoile mele de comunicare, blogul si Twitter fac o echipa foarte buna.
Am inceput aventura prin social media cu un cont de twitter, apoi cu Facebook. In mod cert prefer twitter-ul dar discutia cu a prins sau nu la noi iese putin din context.
Sunt multi care isi fac conturi pentru ca aud de twitter, dar nu au timp/rabdare sa invete regulile de baza ale platformei si functionarea acesteia. Asa ca dau 2-3 maxim 10 tweeturi, incep sa urmareasca peste 100-200 de oameni de la prima intrare pe platforma si apoi subit isi lasa contul in paragina.
La fel ca ceilalti dinaintea mea pot spune ca la noi twitterul are o doza mare de exclusivism, suntem uneori prinsi in niste discutii inutile care nu isi au rostul in platforma, iar attention span-ul este undeva sub 1 minut. Uneori nu conteaza daca ai sau nu un mesaj important ci conteaza daca acesta ajunge la oamenii care il pot propaga si nu il ignora complet.
Uneori schimbam aceeasi informatie si aceasta ajunge sa fie covarsitoarea. X da un link. Y,Z,W ii dau un RT, dupa care alti oameni din lista lui Y,Z,W fac acelasi lucru la randul lor si informatia uneori se intoarce la emitator. De aceea sunt useri pe twitter care nu urmaresc influencerii din simplul motiv ca se va gasi un cineva comun care sa propage mesajul celor din urma.
Uneori pe twitter poti avea parte de feedback, alteori poate sa suiere vantul si mesajul tau sa nu primeasca vreun mention. Si mai ramane eterna problema follow/unfollow.
Multa lume priveste unfollow-ul ca pe o masura punitiva si se comporta ca atare. Daca x mi-a dat unfollow de ce sa nu-i dau si eu. In multe cazuri se intampla asta si oamenii uita sa fie ei insusi si fac dintr-un unfollow o mare tragedie.
Consider ca a urmarii pe cineva este mai important decat a fi urmarit si daca X nu te urmareste nu inseamna ca poti face din asta o tragedie. Cand apesi butonul de follow il apesi in cunostinta de cauza si vei stii ca interesele tale din acest mediu se converg cu ale lui.
Twitter e greu. Greu de spus ceea ce vrei in 140 de caractere. Greu de gasit lume cunoscuta tie (prieteni apropiati). Greu de creat un cerc al tau (ca tot veni vorba de G+). Daca ar fi sa clasez retelele de socializare in functie de accesibilitate si efort depus pentru relationare (ma voi opri doar la cele mentionate de tine), as spune ca Facebook e pentru newbies (pana si maica-mea are profil si a descoperit internetul abia anul trecut), LinkedIn e pe la mijloc (desi e mai putin atractiv, asa fara poze, dar poti totusi sa te lauzi cu CV-ul) si Twitter e pentru avansati. Despre G+ inca nu am o parere. La urma urmei, la fel ca in orice domeniu, totul se reduce la nise.
Numai bine, I.
pentru ca twitter e pentru cei care au rabdare pentru cei care stiu ca iarba nu poate creste intr-o secunda iar pentru a creste trebuie sa depui mult efort, trebuie udata etc …
Lipseste sclipirea posibilitatii de a te da mare in fata prietenilor.
Pentru că românul de rând îşi face cont pe o reţea socială pentru a comunica cu alte persoane şi nu pentru a-şi vinde produsele, a lansa o campanie nouă, a mai încerca să ciupească un unic, aşa cum se întâmplă cu majoritatea conturilor româneşti de Twitter.
comparam mere cu pere.
twitter este despre acum. daca ai ratat momentul si nu stai pe el e cam greu de crezut ca vei ajunge la un ciripit important.
Twitter are dezavantajul ca gasesti mai greu oamenii cu comentariile care te pasioneaza
pe Facibuci vezi un comentariu si de la altii la aceeasi discutie
Poate asta e problema pe Tweeter ca nu poti face discutii si dezbateri
Pentru va pe twitter trebuie sa te exprimi in scris. Si romanii nu au exercitiul asta. Le e jena sa-si exprime opiniile
Foarte multi posesori de conturi de FB nu scriu niciodata nimic; pun poze, dau like, comenteaza politicos “sunteti cei mai draguti”, pun linkuri cu muzica, joaca social games.
Salut,
My 2 cents:
1. Twitter nu are poze. E prea complicat sa pui poze si apoi dispar in thread. Nu poti sa te uiti ce mai fac colegii de generala pe Tw.
2. Twitter a fost pozitionat la inceput ca locul unde “vorbesti despre ce ai mancat de dimineata”. Deci oamenii nu au fost prea doritori sa intre in categoria asta, de care facem misto cu totii.
3. Nu are un mecanism de recomandari asa prietenos. Iti spune sa urmaresti oameni in functie de topicuri, nu de numarul de prieteni pe care ii aveti in comun. Nu iti poti gasi colegii din liceu pe Twitter decat daca chiar stai si ii cauti dupa nume (presupunand ca ar avea conturi). In plus, te poti satura de un anumit topic si atunci tinzi sa scazi si frecventa folosirii serviciului.
4. Nu are un killer application. Care e principala folosinta a Twitter-ului? Sa afli stiri? Sa pornesti conversatii? Ambele se pot face foarte bine si prin alte canale.
Prin comparatie, LinkedIn are un killer app: te ajuta sa gasesti si sa fii gasit de profesionisti din industrie. Te ajuta in cariera. Prin focusul foarte nistat pe asta asta se diferentiaza clar de FB, bloguri sau site-uri de stiri.
5. Nu are avocati suficient de puternici. Pe cine ar putea sa urmareasca “romanul de rand” pe Twitter? In US, spre exemplu, afli cele mai noi politici prezidentiale pe Twitter. Comparam asta cu pozitionarea de la pct. 2?
Cred ca sunt destule 🙂
Marea diferenta dintre twitter si facebook e ca facebook e o retea in care poti sa iti pierzi timpul, ai prieteni din viata reala, jocuri, aplicatii, etc.
In timp ce twitter il vad mai mult ca o platforma de informare, de a urmari oameni pe care ii respecti din domeniile profesionale care te intereseaza, o retea pe care eu prefer sa o utilizez mai mult de pe telefon, simplu, rapid si interesant.
Probabil romanii nu sunt atat de interesati de partea profesionala, decat multi prea putini.
Diferenta intre Facebook si Twitter e diferenta intre TV si ziare. Sau intre ziare serioase si tabloide. Daca ne uitam pe piata media vedem aceeasi situatie, vizualul (chiar daca trece drept ziar sau revista – vezi formatul tabloidelor) bate de departe scrisul.
Asa cum mentiona si IulianJ Twitter cere mai mult efort. Trebuie sa concentrezi ce vrei sa spui in 140 de caractere, sa folosesti tot felul de artificii ca sa intre si pozele sau linkurile. Facebook e instantaneu. Poti sa scrii cat de mult vrei, sa adaugi poze sau linkuri imediat.
Suntem mai inclinati sa gandim pe termen scurt. Facebook iti da niste rezultate imediate. Twitter, nu neaparat. Si eu am intrat pe Twitter cu gandul ca voi “ciupi” mai multi unici dar am descoperit ca nu asta face reteaua cel mai bine. De fapt, asta face destul de slab. Twitter e despre personal branding si asta e o chestiune pe termen lung.
In termeni de incredere, in cineva pe care l-am cunoscut doar pe Twitter decat in cineva pe care l-am cunoscut doar pe FB.
Twitter e mai serios. Statistic, oamenii nu sunt “mai serioşi”. Mai ţii minte: “Facebook is for people you went to school with. Twitter is for people you wish you went to school with”.
As mai adauga ca argument si modul in care au penetrat si evoluat aceste retele in Romania.
Primii pe facebook din Romania erau cei care aveau cunostinte in strainatate. Pentru twitter asta nu a avut un impact.
Facebook era la inceput foarte personal, intre prieteni, pe cand twitter foarte profesional. Prin urmare prietenii si-au atras alti prieteni pentru ca trebuiau sa fie “la curent” cu ce se mai intampla in vietile lor. Da, inlocuia aratatul de albume foto din vacante care inainte se intampla in offline sau pe servere. Twitter a ramas sec, si exclusivist cum se mai spunea pe aici.
Apoi facebook s-a extins si la weak ties, pentru unii a devenit mai profesional. etc etc
Concluzia, daca incepi o retea cu prieteni si apoi extinzi la persoane cu interese comune (in conditiile in care ai si listele alea de privacy customizabil) e mai bine decat sa incepi cu persoane cu interese comune cu care comunicarea e mai rece.
Majoritatea oamenilor nu sunt early adopters, deci e mai simplu daca se duc acolo unde le sunt toti prietenii/ cunostintele (aka facebook), decat sa fie ei primii pe twitter si sa incerce sa se conecteze in online.
Pentru că pe consumatorii din România nu îi interesează părerea altora cât îi interesează să vadă alții ce au ei de spus/arătat. Iar pe twitter trebuie să fii constant.
“Am inceput sa urmaresc cativa oameni de interes. Asta nu a insemnat ca si ei m-au urmarit pe mine. Cumva eu nu contam pe langa cei 1000+ de followeri pe care ii aveau[…] ”
Foarte bine spus ! Simplu si la obiect.
Intradevar ,iata unul din cele cateva motive majore pentru care nu are sens sa-ti faci cont pe twitter.
Pentru ca ierahiile s-au stabilit deja acolo. Exista grupuri de interes din care te vezi exclus din start.
“Feedback-ul este unul redus din partea followerilor, spre 0….”
De acord. Poti spune acolo ,cea mai geniala fraza din viata ta (luati-o ca pe o figura de stil, nu neaparat ad litteram) , te vor ignora toti cu gratie.
In schimb hai sa-ti zic ceva surprinzator:
Cand am criticat un blogger celebru pe twitter , brusc acela (cu toata ca nu ma urmarea si nici eu pe el – dar a aflat indirect de afirmatiile respective) s-a simtit vizat si a reactionat. Mentionez ca totul a fost in limitele unui limbaj civilizat.
Dar per ansamblu, daca nu ai un grup mai mare de colegi, prieteni, rude prin care sa-ti creezi o retea de urmaritori cu care sa interactionezi direct , nu este indicat sa folosesti twitter, fiind doar o pierdere de timp.
Oricum este recomandat celor care vor sa-si faca reclama – fie blogurilor personale, afacerilor , proiectelor etc – si mai putin socializarii propriu zise.
Nu a prins pentru ca trebuie sa ai ceva de zis, pe cand la facebook e mai usor. Mai pui o poza din vacanta, o melodie, apoi o poza de pe 9gag si gata.
Este mult mai bine ca nu a prins. Stim cu totii ce specimene gasim pe facebook, tocmai pentru ca ”a prins”.
romanii au putine de spus si multe de aratat….
Mihai, ai zis foarte bine!
La nivel mondial sta foarte bine la numarul de conturi, la noi nu a prins pentru ca nu are o interfata user-friendly la fel cum are Facebook.
twitter nu a prins pentru ca noi nu stim la ce sa il folosim. si facebook este muuuuuuuuuul mai usor de folosit. e mult mai usor sa te uiti la poze pe fb de exemplu . am cont pe twitter dar rareori postez ceva.
Buna Claudiu. Scuza-mi intarzierea de aproape 2 ani, dar te-am gasit de abia astazi (un prieten mi-a dat linkul blog-ului tau). Chiar daca intrebarea ta are 2 ani vechime, din pacate este inca valabila in Romania.
Eu locuiesc in Germania de vreo cativa ani si pentru ca am intrat de aprox. 4 luni in blogosfera internationala (scriu in lb engleza) a trebuit sa imi deschid un cont si pe Twitter.
Cu toate ca nu am inca multa experienta ca si utilizator Twitter, dar am reusit sa strang in mai putin de o luna 80 de followeri din lumea intreaga ( avand doar 2 prieteni in toata lista. Ce am facut? Am inceput sa pun in practica sfaturile celor renumiti in domeniu – Neil Patel este un exemplu), indraznesc sa imi dau si eu cu parerea.
Twitter nu a prins si nici nu va prinde in tara pentru ca numarul de persoane care au cu adevarat ceva interesant de comunicat si, in plus de asta, vor sa o si faca, este inca f f mic. Romanii au inca o tendinta de a tine pt ei tot ce cred ca este valoros. Si mai e ceva, speech-urile motivationale nu sunt pe gustul romaniilor, iar “barfa” nu face parte din politica Twitter-ului. Chiar imi pare tare rau ca spun asta, mi-as fi dorit ca lucrurile sa stea altfel.
In incheiere, as dori sa mentionez ca Twitter este fun, incredibil de util si ma tine la curent in toate domeniile care ma intereseaza. Nu l-as da pe Facebook pentru nimic in lume!
Iti doresc mult succes in ceea ce faci si am sa te urmaresc cu mare interes de azi inainte! Keep up the good work. Cheers, Cris
Twitter are un continut care nu se muleaza la fel de bine pe ce isi doreste publicul din Ro.