Astazi am scris pe Twitter ca ideea testelor de cultura generala la jurnalisti nu ar fi o chiar o idee rea. Si chira subliniam: teste de cultura generala in domeniul pe care il acopera. Am scris asta pentru ca un domn jurnalist mi-a spus cu nonsalanta ca el nu stie de compania x dintr-un domeniu pe care era specializat. Cred ca asta e un mai mare pacat decat copy/paste-ul de care tot auzim.

Mi-am spus apoi ca ar fi trebuit sa tin remarca pentru mine. La urma urmei, fiecare e cu viata lui! Si ca sa echilibrez balanta, sa nu jubileze oamenii de PR (primii carora le-ar placea povestea de mai sus), o sa dau si un exemplu de “ASA NU!” din experienta altora, de data aceasta.

Cica un jurnalist a trimis doua mailuri unei companii: unul pe adresa omului de PR, celalalt pe adresa unuia dintre manageri. Era o companie mare. Doar managerul a raspuns. Daca as fi fost manager in acea companie si as fi vazut dubla adresare, mi-as fi concediat omul de PR dupa corespondenta cu jurnalistul.

Ambele meserii (jurnalist si PR) tind sa devina challenging pe fondul dezvoltarii social media si cresterii puterii consumatorului in fata companiilor. Jurnalistii si oamenii de PR care nu se adapteaza vor cadea primii. Nu acum, putin mai incolo, caci nu s-a prabusit o companie dupa un post pe blog si unii jurnalisti si oameni de PR isi permit sa fie ignoranti. Inca.