Crenguta Rosu, managing partner la DC Communication, apreciaza ca termenul “media” a depasit momentul in care era sinonim doar cu publicatiile offline si invita companiile sa isi regandeasca strategiile de comunicare, sugerand o mai mai mare viteza de reactie. Aceste idei fac parte dintr-un punct de vedere, solicitat de Strategist.ro, ce a avut ca inspiratie postul Public Relations Glue Factory, de pe blogul Lewis 360. Interlocutorul a fost invitat sa raspunda la cele doua intrebari de mai jos.
Asistam la o tranzitie de la media relations spre social media? Asistam la declinul pana la aproape disparitia media relations?
Are loc o transformare importanta a modului in care companiile pot si trebuie sa interactioneze cu o parte audientele externe. Am putea face un calambur logic spunand ca media relations ramane media relations dar se schimba definitia termenului de media. Ca atare directia, functiunea ramane dar se schimba modul in care aceasta functiune se poate exercita eficient.
Termenul de media include deja mult mai mult decat publicatiile off line, versiunile on line si portalurile de stiri si ma refer aici la bloguri, comunitati online, si diversele retele de socializare. Ca atare segmentarea a ceea ce reprezinta media se produce mult mai in profunzime, mult mai drastic- pana la atomizare: daca ne gandim ca, la limita, fiecare persoana are un potential de exprimare directa. Atomizarea este un exemplu la limita extrema- la care probabil nu se va ajunge- dar directia merge catre multiplicarea tipurilor de audiente si personalizarea pana la individualizare a dialogului. Mediul si specializarea- deja parte din bagajul omului de relatii publice capata astfel noi valente. Transformarea se intampla deja dar treptat. Nu poate fi o explozie dar poate fi relativ rapida. Pentru noul mod de conversatie este nevoie de adaptarea tuturor partilor: agentii, clienti, comunitate, etc…
Companiile trebuie sa gandeasca modul in care pot cu adevarat sa se angajeze in dialog. De exemplu un proces de aprobare a unei pozitii/ text in interior- care dureaza 24-48 de ore, face inutila orice interventie reala online. Tema vorbitorului autorizat unic trebuie armonizata cu necesitatea de a fi permanent la curent si de a putea interveni in discutie acolo unde este relevant. Asta inseamna proceduri interne regandite in intregime si un sistem de lucru international/ global gandit in acest fel.
Agentiile si/ sau comunicatorii interni trebuie sa isi reformuleze mandatele de reprezentare/ dialog. Ei pot sa fie vocea implicata in dialog sunt cei care monitorizeaza oricum intreg mediul si detin informatiile necesare din organizatia angajata in acest demers dar metodologiile de a realiza acest lucru sunt inca in evolutie.
Audienta/ Comunitatea online- se transforma si se va transforma continuu, isi va stabili sursele credibile, va interactiona din ce in ce mai avizat si mai sofisticat, etc..
Acestea sunt doar cateva exemple ale modului in care sunt necesare transformari de abordare si procese pentru a raspunde evolutiei media si mediilor.
Care sunt directiile in care relatiile publice (in general) se indreapta?
Probabil cea mai spectaculoasa si vizibila directie este cea privind evolutia legata de posibilitatea angajarii in dialog direct, punctata de intrebarile de mai sus. Tot din aceasta rezulta diferite tipuri de schimbari: de la cele metodologice si de proces, la specializare, etc..
O alta tendinta aflata in evolutie: pozitionarea mai ferma a PR-ului ca partener in managementul strategic: ca instrument de analiza si valorificare oportuna a ceea ce organizatia hotaraste sa faca, pentru aliniere strategica interna, relevanta in continut etc.Aceasta este o batalie de lunga durata, care si pe pietele mature se duce inca desi de la un cu totul alt nivel.
[…] trebuie sa isi regandeasca strategiile de comunicare si de relatii publice pentru ca segmentarea media se produce mult mai in profunzime, afirma Crenguta Rosu1, managing partner la DC Communication, intr-un interviu publicat de Cristi […]
Mass-media si ideologie …
Ideologiile sunt forme de auto-acreditare .
Auto-acreditarea este o imagine manipulata.
IMAGINEA ESTE O FORMA DE ACTIUNE …
70% dintre cetatenii unui stat extrem de puternic…cred ca media este manipulativa iar „stirile” pe care le primesc prin acest canal sunt…mincinoase!
Ideologiile sunt forme de manipulare a imaginilor , de acreditare si inducere a unor comportamente.
Prin prezentarea unor exemple, povestiri sau chiar prin reluarea afirmatiilor altei persoane , grup de afaceri, organism media, se recomanda explicit ca fiind bune, corecte, dezirabile, legitime, anumite actiuni ( de obicei politico-economice), pentru a justifica, legitima sau consolida o decizie .
In cazul particular al mass-mediei aceasta componenta ideologica este fundamentala pentru pastrarea puterii si influentei mediei fata de societate ; „este adevarat…pentru ca s-a scris in ziar” ; continuturile ideologice sunt dictate cu precadere de tipul de afaceri\ relatii\ interese ale grupurilor patronale care controleaza acesta „afacere”.
Argumentul principal adus de media este acela ca „jurnalistii spun povestea adevarata, prezinta faptele obiectiv” (element de natura etic-deontologica, venit din istoricul acestei profesiuni, dar care in prezent este caduc) ; aceasta ar trebui sa ne faca sa luam de buna orice informatie sau orice tip de interpretare\comunicare difuzata prin media. Acesta este fundamentul ideologic ce sta la baza tuturor manipularilor media.
Alte tipuri de idei care ‚justifica’ actiunile media in zona comunicational- manipulativa:
• Ideea ca persoanele sau institutiile publice au obligatia sa raspunda mediei cu prioritate, deoarece aceasta ( media) „actioneaza in interesul cetateanului”.
• Ideea ca presa este ‚a patra putere’…’ciinele de paza..” etc.
• Ideea ca tot ceea ce scriu jurnalistii reprezinta arena si continutul fundamental al dezbaterilor politice ( in realitate subiectele importante sunt ignorate adesea in favoarea unor materilae de propaganda pura; multe comunicari oficiale sunt complet ignorate, sau prezentate secundar, in timp ce diferite ‚studii” sau „opinii” ale unor corporatii sau grupuri e agest gen sunt prezentate ca „norma” si „adevar absolut”)
• Ideea ca jurnalistii sunt doar „mesageri”,ca ei raporteaza faptele si nu intervin in continuturi.
• Ideea ca jurnalistii nu sunt parte a niciunei „tabere”, grupari, conspiratii- fie ea de natura politica ori (mai ales) economica.
• Ideea de „bine” (manipularea conceptelor etice) ca argument al unei stiri ; uilizarea considerentelor etice in interpretarea faptelor sau chiar in alt gen de comunicari media ( de exemplu- sondaje, „forumuri”, dezbateri- „e bine ca X a facut cutare lucru?”- reprezinta cel mai adesea forme de manipulare, mascate ca discutii libere).
Minciuna si violenta sunt forme deliberate de agresiune asupra semenilor .
Este presa, in plan mondial sau local , implicata in minciuna si violenta????? ( nu raspundeti – acesta nu este un sondaj!) . Multi oameni mint ;unii cetateni mint, chiar si atunci cind relateaza fapte in media; politicienii mint uneori; publicitatea este uneori mincinoasa; presa – ca forma de activitate umana si meserie- minte si ea uneori???
Perceptia indusa publicului este , evident, bazata pe increderea totala in cele scrise, afirmate, prezentate in presa, fie sub forma de comentarii, interviuri, prezentari, fie sub forma de imagini, reportaje. O persoana ne-avizata in domeniul respectiv va lua totul drept adevarat, spre deosebire de persoanele direct implicate sau cu expertiza in domeniul respectiv, care vor avea opinii mai nuantate sau vor sesiza interesul din spatele „materialului de presa” ; aceste opinii nuantate nu fac deloc placere oamenilor „de presa’ din Romania ( „cine esti tu sa iti dai cu parerea”, etc- forumurile publicatiilro on-line abunda de astfel de puneri la punct aplicate cititorilor de catre „oamenii locului”, in cazul in care se pronunta diferit fata de continutul „oficial”) . In presa din Romania se constata un soi de obstinatie a acestor cetateni de a impune publicului propriile lor idei, chiar daca aceasta nu are nicio legatura cu profesiunea jurnalistica.
Chiar si atunci cind sustin in mod fatis anumite elemente\grupari\entitati cu scop comercial sau politic atitudinea hotarita si convingerea ca detin ADEVARUL, transpare neplacut atit din tonul ‚editorialelor” cit si- mai ales- din tonul comentatorilor tv (care sunt adsea ironici, agresivi, ridica tonul…fragmenteaza discutia …si sunt , de obicei, profund nedocumentati in domenii specifice si se simt obligati sa traga concluzii moralizator-generalizatoare).
Media este singurul domeniu de activitate comunicationala in care nu exista o structura critica ; exista critica literara,de teatru, de film, chiar si de advertizing, critica in zona muzicologiei ..chiar si critica de ‚fashion” , de street-art, etc. Dar nu exista critica de comunicare media , nici in zona scrisa, nici in zona vizuala . Media din Romania nu este interesata de niciun gen de critica artistica sau comunicationala si , evident, nu este dispusa sa publice sau sa incurajeze alte puncte de vedere sau elemente de critica specifice. Astfel media ( de pretutindeni) se transforma si se consolideaza intr-un soi de birocratie institutionalizata a informatiei si comunicarii in spatiul public …si se comporta exact ca orice alta institutie puternica …adica abuziv!
Putem sa contracaram, in oarecare masura, aceasta „conspiratie mediatica” observind citeva principii de natura critica fata de ceea ce ne este prezentat prin presa:
• Toate centrele de putere din lumea de azi se bazeaza pe media pentru a manipula opinia publica, in scopul de a vinde: audienta, produse, candidati- folosind manipulare si stimulare senzoriala, manipularea imaginii, povesti partial…adevarate ( adica minciuni deghizate), retorica, violenta, studii stiintifice nevalidate sau prezentate partial.
• Majoritatea canaleleor media – de la stiri la advertizing- se bazeaza mai ales pe ‚spectacol’, simplificare, exagerare – pentru a captura si pastra audienta.
• Media din zona stirilor si a informatiilor a devenit, in plan global, o parte a centrelor de putere economica, despre care ar trebui sa raporteze obiectiv; in loc sa „ia distanta’ si sa prezinte fenomene, fapte, obiectiv si documantat- media este , de fapt un „jucator” cu interese specifice si agenda personala- de obicei ascunsa publicului consumator.Aceasta reprezinta o situatie evidenta de conflic de interese . Singura modalitate de a prezerva democratia, in acest context, este o abordare critica a fenomenului media , atit din interior cit si din exterior .
• Majoritatea materialelor media se bazeaza pe idealizare\ demonizare ; idealizarea propriilor structuri si persoane afiliate si respectiv demonizarea adversarilor sau a elementelor societale pe care le considera opuse ; pe aceasta se bazeaza majoritatea povestilor si „dezvaluirilor”.
• Majoritatea informatiei vehiculate prin media este lipsita sau golita de continutul informational propriu zis ; se porneste de la un fapt si se ajunge la o telenovela incarcata de suspans, eroi pozitivi sau negativi, elemente subiective ce tin de gusturi, edicatie, cultura, etc. Telenovela astfel prezentata ca „stire” trebuie, desigur, sa aiba concluzii moralizatoare, prezentate cu convingere si repetate – diseminate- pe toate canalele media ale grupului respectiv.
• Media este, in zilele noastre, mai mult decit oricind, o forma de actiune ; toate procedeele stilistice si tehnice utilizate ( povestiri, retorica, manipulare senzoriala , manipularea imaginilor , etc) reprezinta tot atitea instrumente menite sa induca publicului consumator de media anumite atitudini, reactii, actiuni ( sa voteze sau sa nu voteze cu cineva, sa cumpere anumite produse, sa acceseze anumite servicii, sa aiba sau sa nu aiba incredere\respect\consideratie fata de anumite categorii profesionale) . Exemplu revelator : recente campanii media menite sa atraga sustinatori pentru grupul media respectiv ( „noi vrem respect”, „miscarea de rezistenta” , si altele- care sugeraza publicului faptul ca respectivele organisme media sunt real interesate de probleme cetatenesti si , de vreme ce au initiat un astfel de demers cu componenta profund etica, prezinta incredere si merita adeziunea totala a cetatenilor- deci acapararea audientei si influentarea publicului in anumite directii). Inducerea unui raspuns emotional, interpretarea valorilor etice ,ca si ascunderea unor informatii si „interpretarea” lor in raport de interesele specifice ale trustului – sunt tot atitea forme de ACTIUNE ale mediei asupra societatii.