Se tot vorbeste de viitorul media, de cel al muzicii, dar ce este de spus despre evolutia filmului? Poate cea mai notabila idee din ultimii ani tine de descarcarea filmelor (legal) in locul inchirierilor obisnuite de la centrele video.
Dar nu se intampla nimic la nivelul productiilor in sine?
Filmul “300” de anul trecut ne-a aratat ca un film bun poate fi facut si in chroma key asa cum “Jurrasic Park” ne-a demonstrat inca din 1993 puterea efectelor pe calculator. Recenta productie “Journey to the Center of the Earth” readuce in prim plan filmul 3D, de care sunt convins ca o sa tot auzim de acum inainte.
Nimic nou insa, nu? Toate chestiile astea sunt cumva firesti si deloc extraordinare. Si atunci unde vom vedea o schimbare?
E de la sine inteles de ce nu evolueaza filmul. De 100 de ani cinematografia functioneaza dupa acelasi ritual. Oamenii vin la un cinema, platesc biletul, stau cu lumina stinsa 90 de minute (sau mai mult), privind la actiunea de pe un ecran mare, apoi pleaca acasa, iar investitorii isi numara incasarile saptamanal.
Schimbarea o va aduce probabil Internetul si tot ce numim acum 2.0. De fapt deja vedem semnele schimbarii.
In Singapore a fost lansat conceptul location based mobile cinema. “Nine Lives” este primul GPS film care practic ofera “spectatorului” secvente din film in functie de locul in care se afla acesta.
GPSFILM “The Using Of” from GPSFILM on Vimeo.
“The Outbreak” este un film cu zombie desfasurat pe sistemul choose-your-own-adventure. Pe masura ce intri in actiune esti invitat sa alegi continuarea. De ea depinde viata.
Ce alte exemple de filme 2.0 mai stiti?